Senzația
Să zicem că ceva îți tremură în piept, ca o pasăre mică prinsă sub coaste. Ești pe canapea, seara, ziua s-a terminat fără nicio veste proastă. Bătăile se aud în urechi, mai tari decât ar trebui, și din când în când una pare să se împiedice. Îți pui mâna pe piept și o simți acolo, grăbită. Te întrebi ce ai, deși nu s-a petrecut nimic care să explice asta.
De ce tremur în piept fără motiv?
Tremurul din piept are de obicei un nume medical: palpitații, adică momentele în care îți simți bătăile inimii. Serviciul public de sănătate al Marii Britanii (NHS) le descrie ca bătăi grăbite, tari, neregulate sau ca un fâlfâit, în piept sau în gât, care țin câteva secunde, câteva minute sau mai mult. Printre cauzele obișnuite pune stresul, somnul prost, cafeaua, alcoolul și nicotina [1]. Motivul există; doar că a venit din corp înaintea unei povești.
Ce se întâmplă acolo
Inima bate tot timpul, iar tu n-o auzi aproape niciodată. În repaus, un adult sănătos are între 60 și 100 de bătăi pe minut [8], cam o sută de mii pe zi, și aproape toate trec neobservate. Palpitațiile încep în clipa în care una dintre ele, sau un șir întreg, ajunge în atenție.
Două lucruri le aduc acolo. Primul ține de inimă: bate mai repede sau mai tare. Când creierul percepe un pericol, o zonă numită amigdală trimite un semnal spre hipotalamus, un fel de centru de comandă, care pornește sistemul nervos simpatic, pedala de accelerație a corpului. Adrenalina face inima să bată mai repede, pulsul și tensiunea urcă, iar respirația se grăbește. Totul se petrece atât de repede încât oamenii nu-și dau seama, iar amigdala reacționează înainte ca zonele vederii să fi terminat de prelucrat imaginea, după un material al Facultății de Medicină Harvard [7]. Pericolul poate fi un mesaj, un gând despre mâine sau oboseala strânsă peste zi; corpul pornește la fel.
Al doilea lucru ține de felul în care creierul citește inima. Simțul acesta se numește interocepție: drumul pe care semnalele din organe ajung la creier, sunt prelucrate și devin ceva ce simți [3]. Hugo Critchley și Sarah Garfinkel, doi cercetători care studiază legătura dintre inimă și emoții, arată în sinteza lor din 2017 că teoriile influente despre emoții pornesc chiar de aici: sentimentele se nasc din schimbări în corp, pe care creierul le citește [3].
Citirea asta are mai multe fețe. Într-un studiu pe 80 de adulți sănătoși, echipa lui Garfinkel a măsurat separat cât de exact își numără oamenii bătăile inimii, cât de siguri sunt că și le simt și cât se potrivește siguranța lor cu exactitatea [4]. Cele trei au ieșit diferite: cât de atent se credea cineva la inima lui a prezis doar în parte cât de exact o simțea [4]. Senzația de „îmi simt inima” și bătăile reale merg, așadar, pe drumuri parțial separate.
Același lucru l-a văzut și medicina. Medicul Arthur Barsky a studiat potrivirea dintre palpitațiile pe care le raportează oamenii și aritmiile, adică tulburările reale de ritm, înregistrate de aparate. Potrivirea iese slabă: oamenii mai neliniștiți legat de sănătate și cei aflați într-o perioadă grea au legat mai rar palpitațiile de o aritmie dovedită [6]. Pe românește: senzația îți spune că ceva s-a schimbat, iar ce anume vede doar un medic, cu o electrocardiogramă.
Inima schimbă și felul în care percepi lumea. Într-un studiu publicat în 2014 în Journal of Neuroscience, oamenilor li s-au arătat chipuri speriate fie în clipa în care inima se contractă, fie în pauza dintre bătăi. Chipurile apărute odată cu bătaia au fost observate mai ușor și judecate mai intense, iar amigdala a răspuns mai puternic la ele [5]. Fiecare bătaie îi dă creierului un mic semnal de alarmă în plus, care face o amenințare să pară mai mare.
| Ce simți | Ce se poate petrece | Unde pe hartă |
|---|---|---|
| Bătăi tari după a doua cafea sau după un pahar | cofeina, alcoolul sau nicotina grăbesc inima [1] | corp |
| Tremur seara, după o zi încordată | oboseala și stresul zilei; în liniște, atenția ajunge mai ușor la inimă [1] | corp, emoții |
| O bătaie care pare să „sară” | NHS o pune printre felurile obișnuite în care se simt palpitațiile; doar medicul o poate citi [1] | corp |
| Inima grăbită odată cu respirația scurtă | răspunsul de alarmă pornește amândouă deodată [7] | corp, respirație |
| Tremur cu durere în piept, lipsă de aer sau amețeală | semn de mers imediat la medic sau de sunat la 112 [1] | medicul |
Cum se leagă cu restul
Pe stratul corpului se petrece mecanica: inima, adrenalina, semnalele care urcă spre creier. Pe stratul emoțiilor se petrece sensul. Un studiu publicat în 2014 în revista Academiei Naționale de Științe a SUA a cerut unui număr de 701 participanți, în cinci experimente, să coloreze pe o siluetă zonele în care simțeau activitatea crescând sau scăzând, în timp ce citeau, ascultau sau priveau ceva cu încărcătură emoțională. Fiecare emoție a ieșit cu o hartă proprie, asemănătoare la oamenii din Europa de Vest și din Asia de Est [2]. Hărțile arată unde raportează oamenii senzația, adică locul în care emoția devine simțită. Pieptul e una dintre adresele cele mai vechi: limba română spune „mi-a stat inima în loc”, „mi-a sărit inima”, „am o greutate pe inimă”.
Stratul respirației e legat de inimă prin același răspuns de alarmă: adrenalina grăbește și bătăile, și respirația [7]. Fiziologii Ikuo Homma și Yuri Masaoka arată că respirația e condusă din trunchiul cerebral pentru nevoile corpului, dar se schimbă odată cu frica, neliniștea, tristețea sau bucuria, prin legăturile cu zonele emoției [10]. Când tremurul din piept vine odată cu un aer scurt, cele două straturi se aprind împreună. Planșa despre respirația scurtă din grabă urmărește partea aceasta.
Tremurul din piept are și o rudă în burtă: nodul din stomac, unde același răspuns de pregătire se simte în burtă. Iar când tremurul apare mai ales seara, după zile lungi, merită citită și planșa despre oboseala care nu trece după somn: somnul prost e și el pe lista NHS a cauzelor obișnuite [1].
Ce poți face azi
Un pas de cinci minute, data viitoare când tremurul apare: îl notezi ca pe un punct pe hartă.
Ia o foaie sau notițele din telefon și scrie patru rânduri. Ora și locul: unde erai și ce făceai în ultima jumătate de oră. Ce ai băut sau mâncat de la prânz încoace: cafea, ceai negru, energizant, alcool, o țigară. Unde exact simți tremurul: sub stern, în stânga, în gât. Și cât a ținut, aproximativ, până s-a domolit.
Apoi pune palma pe piept și stai un minut doar cu ea acolo. Lasă bătăile să fie cum sunt. Observă dacă tremurul vine în valuri, dacă se schimbă când te miști sau când vorbește cineva lângă tine.
După câteva notițe se vede un desen: tremurul vine după a treia cafea, în serile de după ședințe, în nopțile cu somn puțin. Iar dacă ajungi la medic, foaia aceasta e exact ce îți va cere: când apare, cât ține, ce făceai.
Când e de mers la cineva
Tremurul în piept care vine cu durere în piept, cu lipsă de aer, cu senzație de leșin sau cu leșin, ori care nu se mai oprește, e urgență: suni la 112 [1]. Mergi la medicul de familie și când palpitațiile revin tot mai des, țin mai mult de câteva minute, ai o boală de inimă sau ai în familie probleme cu inima [1].
Uneori bătăile tari vin brusc, cu o frică foarte mare, cu respirația tăiată și cu senzația că se întâmplă ceva grav. Medicii numesc asta atac de panică: un val puternic de teamă, cu inima grăbită, durere în piept și lipsă de aer, care la cei mai mulți ține între 5 și 20 de minute [9]. Tocmai pentru că seamănă cu o problemă de inimă, prima dată se lămurește la medic.
Când senzația asta ține de săptămâni și îți mută ziua din loc, harta se citește împreună cu un om: medicul de familie sau un psihoterapeut; planșa rămâne a ta și după.