Ce poți face azi
Fiecare planșă se încheie cu un pas mic, de 5–10 minute, pe care îl poți face fără nicio pregătire. Aici îi găsești pe toți, așezați pe straturi, fiecare cu planșa care îl explică.
Cinci minute de observat cu palma pe coaste: când vine senzația, în ce poziție ești și ce făceai înainte. Seara notezi trei rânduri.
Azi, la fiecare mail important trimis, observi cinci secunde dacă aerul curge sau stă; seara notezi ce ai văzut.
Azi, de fiecare dată când te prinzi oftând, notează ora și ce s-a încheiat chiar înainte; seara te uiți la listă cinci minute.
Cinci minute, la primul tremur sau primele palme ude: notezi ora, situația, cafeaua, somnul de azi-noapte și cum tremură mâna.
Zece minute: îți amintești ultima înroșire și o pui pe hartă: ce s-a întâmplat, cine privea, unde a urcat căldura, ce ai gândit.
În săptămâna de după schimbare, ieși zece minute la lumină în prima oră după trezire și notează seara ora la care te ia somnul.
Duminică, la cel mult o oră după ora de luni, ieși zece minute la lumina zilei; luni notezi cum a fost prima jumătate de oră.
Zece minute singur, după ziua cu oameni: treci prin corp de la față la picioare și notezi momentul zilei care te-a costat cel mai mult.
La primul căscat după prânz: notezi ora, apoi zece minute afară, la lumină, sau zece minute cu ochii închiși și alarma pusă.
Zece minute: notezi faza lunii, cât de luminată e camera și cum ai dormit, timp de o lună, apoi te uiți la desen.
Cinci minute, când apare scenariul negru: îl scrii așa cum e, notezi unde îl simți în corp și ce e cel mai probabil să urmeze.
Zece minute: scrii numele oamenilor lângă care te-ai simțit văzut luna asta și îi trimiți unuia un mesaj despre ceva anume.
Ascultă o dată melodia până la capăt, apoi stai cinci minute cu ceva vorbit și notează când revine.
Cinci minute, la prima enervare: notezi cât ai dormit, când ai mâncat ultima dată și cât de obosit ești, pe o scară de la 1 la 10.
Data viitoare când te ridici după ceva, spune-i numele cu voce tare, într-un cuvânt, și repetă-l când treci pragul.
Zece minute înainte să vorbești: scrii pe o foaie, fără să corectezi, tot ce te frământă legat de momentul acela.
Cinci minute, data viitoare când vine nodul: o gură mică de apă, umerii lăsați și trei rânduri despre ce n-ai spus.
Trei întâlniri cu harta: un minut dimineața, un cuvânt la prânz și trei rânduri seara, despre stratul care a vorbit cel mai tare.
Cinci minute, la primul tremur: notezi ora, ce făceai, ce ai băut, unde exact îl simți și cât a ținut.
Harta ta în cinci minute: o întrebare scurtă pentru fiecare dintre cele șapte straturi, fără scor.
De trei ori azi, zece secunde: se ating dinții? sunt umerii sus? Observi, lași, notezi ce făceai.
De trei ori azi, oprește-te un minut, caută în corp un singur semnal și dă-i un cuvânt, oricât de mic.
Zece minute cu privirea pe ceva viu care se mișcă singur: apă, frunze, nori sau o flacără. Notezi ce s-a schimbat în tine.
Lasă plânsul două minute, cu o mână pe piept, apoi cinci respirații lungi pe nas.
Cinci minute dimineața, cu un pix: ora culcării, ora trezirii de noapte, ce ai băut seara și primul gând de la 4.
O palmă pe stomac și șase respirații lungi, două minute, înainte de ușa care te așteaptă.
Douăzeci de minute afară, la lumina zilei, până la prânz, cu fața spre cer.
Zece minute de scris: „Ce mi-ar lipsi dacă ar dispărea?”, apoi subliniezi două rânduri.
Zece minute afară, la lumina zilei, înainte de ora 10, cu telefonul în buzunar.
Cinci minute înainte de culcare: scrii pe o foaie, concret, ce rămâne de făcut mâine, apoi închizi foaia.
De trei ori azi, în grabă, te oprești 30 de secunde și observi unde se mișcă aerul; seara notezi ce ai văzut.
Trei minute în pat, cu o mână pe burtă: urmărești respirația pe nas și lași expirul puțin mai lung decât inspirul.